Si de ar voi sa ti se urce la cap, ca tu cunosti atat de multe lucruri, si le pricepi atat de temeinic, atunci, sa te gandesti ca exista infinit de multe lucruri, despre care nu stii si nu pricepi nimic. Cine na iubit niciodata, cine n-a cautat parfumul florilor si n-a tremurat la sunetele muzici, acela nu e om. Omul vine pe lume cu pumni strinsi, de parca ar spune:-Totul va fi al meu!" si e ingropat cu palmele intinse, ca si cum ar spune:_Iarta-ma n-am luat nimic cu mine!"

Pentru nepotica mea DENISA

Ochii a-mi plang si sufletul m-apasa,
Inima m-ie slabita de ani scursi din viata.
Te vad plingand si doru-l ma sfasie.
Ce pot sa fac? numai Dumnezeu-l nostru stie.

Au trecut ani cu inpliniri esecuri,
Am fost tare si nu mam dat inlaturi.
Si nici acum cand ani au trecut,
Cred ca sant tare dar, totu-i cam pierdut.

Nu este zi in care sa-nu plang,
Sa-ma condamn, pentru durerea ce singur mi-am facut.
Ca team lasat sa pleci de langa mine,
Cand ere-ai mare si totul erea bine.

Team dus departe langa Mama ta,
Si-am ramas singur doar cu durerea mea.
Dar sa stii Denisa ca Bunicu-l tau,
Te asteapta acasa cu mult drag si dor.

Tea-m crescut de mica, ca pe-o floricica,
Tea-m iubit mai mult ca pe o printesa,
Mia-si fi dat si viata ca sa-ti fie bine,
Dar sa schimbat complect ,atunci cand ai plecat de langa mine.

Si fre-o data-n viata cand ai sa mai vii,
Si nai sa-ma gasesti printre cei vii,
Sa stii draga mea ca eu unde sant am sa te privesc,
Si am sa-ma bucur, ca la mine inca te gandesti.

BUNICUL TAU.(bunu)

TATAL nostru INVERSAT

Amin, Amin!

Cele rele domnesc,

Marturie a Eului care se elibereaza,

Vina personala de altii indurata,

Traita in piinea cea zilnica,

In care nu domneste vointa cerurilor,

Caci omul s-a despartit de inparatia voastra

Si a uitat numele vostru,

O, Parinti din ceruri!

Slava voua, Amin, Amin.

AFORISME

—Patru feluri de oameni sint socotiti morti in viata: saracul, orbul, leprosul si cel care n-are copii.

—Inviduia si ambitia scurteaza viata omului.

—Cind omul moare, nu-l insotesc pe cealanta lume nici banii, nici nestematele, ci virtutea si faptele bune.

—Dintr-un ciine rau, greu poti creste un catel bland.

—Mai inainte de a cerceta nu huli; cunoaste intii si mai apoi dojeneste.

—Fiul intelept asculta de invatatura tatalui sau, iar cel batjocoritor nici de mustrare.

–Exista trei tipuri de oameni ce pot fi recunoscuti in trei inprejurari si anume: modestul atunci cind isi ese din fire; viteazul in vreme de razboi si prietenul la nevoie.

—Trandaveala oboseste mai mult pe om decit munca.

—Daca piatra cade peste urcior e vai de urcior; daca urcioru cade pe piatra e vai de urcior; ori cum ar fi, urciorul sufera intodeauna.

—Saracul e urmat peste tot de saracie.

—Mai mult bine face saracul celui bogat atunci cind ii primeste ajurorul decit face cel bogat atunci cind i-l ofera.

—Omul neinsurat e lipsit de bucurie, belsug si noroc.

—Acela care ramane neinsurat nu merita numele de om.

—Cind da nenorocirea peste nemernic sufera si vecinul sau.

—Si ceea ce e rau e bine.  Numai ca acest bine e de calitate mult inferioara in raport cu adevarata bunatate.

—Nu zvirli pietre in fintina din care ai baut.

—Mortul nu are nevoie de bocete, cei ramasi necesita consolare.

—Degeaba repari o casa parasita.

—Gradul modestiei este egal cu cel al cunostintelor.

—Nu incerca sa explici ceea ce depaseste intelegerea ta.

—Omul drept e cunoscut in orasul sau dupa nume iar in alte orase, dupa tinuta.

—Plictiseala e un produs al leneviei.

—Odata cu pastorul ratacit ratacesc si oile.

Scrisoare a lui Dumnezeu catre tine

      M-am uitat la tine cand te-ai trezit dimineata. Asteptam sa imi spui doua-

trei cuvinte, multumindu-mi pentru noaptea trecuta, ori cerandu-mi parerea

despre cele ce urma sa faci azi. Am observat ca erai prea ocupat sa-ti cauti

haine potrivite pentru a merge la serviciu.

     Speram sa gasesti cateva clipe ca sa-mi spui BUNA DIMINEATA! Dar

vai erai mult prea grabit si ocupat pentru a vedea ca-ti sunt alaturi, am

inseninat cerul si am poruncit pasarilor sa cante.

    Pacat ca nu ai observat atunci prezenta mea.

    Te-am privit plecand grabit spre servici si iar am asteptat….

    Presupun ca fiind atat de ocupat nu ai avut timp nici atunci sa imi spui doua

vorbe.

    Cand te intorceai de la munca, ti-am vazut oboseala si ti-am trimis o ploaie

marunta care sa-ti alunge stresul acumulat.

    Am crezut ca daca iti voi face aceasta placere iti vei aduce aminte de mine.

    Doream atat de mult sa imi vorbesti…

    Oricum ziua era inca lunga.

    Te-ai intors acasa. Ai deschis televizorul si in timp ce urmareai programul

preferat, eu am asteptat…

    Ai cinat cu ai tai si tot nu ti-ai adus aminte de mine.

    Vazandu-te atat de obosit am inteles tacerea ta si am stins splendoarea

cerului ca sa te poti odihni, da nu te-am lasat in bezna.

    Am lasat veghetori pentru tine, o multime de stele.

    Era asa de frumos pacat ca nu ai observat.

    Dar nu conteaza, poate nu ti-ai dat seama ca sunt aici pentru tine.

    Am mai multa rabdare decat poti sa-ti imaginezi vreodata. Vreau sa ti-o

arat, pentru ca si tu la randul tau, sa o arati celorlanti din jurul tau.

    Te iubesc atat de mult incat te voi rabda.

    Acum esti pe punctul de a te trezi din nou.

    Nu-mi ramane decat sa te iubesc si sper ca macar azi vei acorda putin

timp din timpul tau.

    Iti urez o zi buna!!

                                      Al tau tata Dumnezeu.

Isus te Chiama.

                    l.

Isuse vesnic calator

Prin lumea de pacate,

Tu bati strain si iubitor,

La portile-ncuiate.

               ll

Nimic Tu nu ceri nimanui

Cand bati si astepti sa vina.

Caci vrei sa lasi in casa lui,

Din pacea Ta divina.

               lll.

Ai vrea din pacea Ta sa-i dai,

Caci viata lui e moarta.

Dar el nu vrea:Tu plangi si stai

Afara langa poarta.

           lV

Tu Domnul dragostei ai sta

In veci de veci cu dansul.

Si bati si astepti, dar el nu vrea,

Si stand Te prinde plansul.

               V.

Eram copil cand Te-am vazut.

La poarta mea, straine.

Ca sa-ti deschid ,ai tot batut

Sa intri si la mine.

             Vl.

Dar lumea-mi spune sa nu vin.

Ca viata Ta-i amara

Am vreme,colo mai trziu,

Si TE-am lasat afara.

              Vll

De-atunci trecura ani sirag,

Si viata -mi amarata.

Tu tot ai plans straine drag,

La poarta-mi zavorata.

               Vlll.

Trziu, Ti-am auzit din nou

Chemarea Ta duioasa,

In ceata stins ca un ecou,

O, lasa-Ma in casa!

             lX             .

O, lasa-n suflet, Sa-ti strabat

Cu pacea Mea cereasca,

Cat ceru-n lung si marea-n lat

Nu pot sa-ti daruiasca!

                X.

Dar lumea-mi spune sa Te las

Afara si-asta data.

Tu la usa ai ramas,

Si usa-i incuiata.

               Xl.

Te-am auzit ani multi la rand,

Chemandu-ma pe nume,

Dar n-am deschis, iar TU plangand

Te-ai dus strain, prin lume.

              Xll.

Iar astazi singu ma-nfior.

De-a mele fapte rele,

Isuse, si Te chem cu dor,

In noaptea grea a vieti mele.

                Xlll.

O, vino iar Isuse bland.

Mai bate inca o dat  ,

 Te-astept cu sufletul plangand,

  Si usa-i descuia.

Amintiri pentru oracol

Pentru Cristian

DE ZIUA ta BUNU Iti ureaza LA MULTI ANI.

Nunta

Pentru Denisa

E unu noapte,m-am pus în pat şi nu pot să dorm, m-am ridicat, amintirile cu noi îmi cer să le asez frumos în rânduri, amintirile nu mă lasă să adorm, dar mă bucur că am ceva atâta de frumos la care să mă gândesc, amintiri care sunt încă vii în sufletul meu şi pe care le retrăiesc mereu, te simt de parcă ai fii mereu cu mine, nu ezit  să mă trezesc din când în când şi să te învelesc, nu vreau să îţi fie frig, vreau doar să dormi liniştită ştiind că Bunicu-l tău are grije de tine toată noaptea!
E atât de frumos să mă trezesc în faţa ochişorilor tăi dulci şi minunatului tău zâmbet!
Ador să îţi cuprind feţişoara în palme şi să te pup,ador să văd ochii tăi sclipind de fericire,ador să te aud dimineaţa cum spui “te iubesc Bunu”,ador să strâng după tine după ce mănânci, ador să mă strângi în braţe atunci când îţi e frică de ceva,ador să mergem la cumpăraturi împreuna,aş-i dori să simt cum te alint, şi te bucuri, să te împac atunci când eşti tristă, ador să te necăjesc spunându-ţi că esti rea cu mine, mie dor de nopţile cînd te veghiam atunci cînd ere-ai răcită, ador toate amintirile cu tine şi sa ştii că  mi-e dor de tine!
Mi-aş dori să am puterea de a transforma fiecare amintire trăită împreună  în ceva ce tu să nu uiţi niciodată.

Chiar acum când mai avem atât de puţin sa ne vedem la vară, bunu îţi spune că te iubeste şi dacă ar fi să aleg una dintre cele doua vieţi ale noastre, a-şi alege că a-ta să trăiască şi a mea să moară! Să nu uiţi asta niciodata.

BUNICU TAU care TE IUBESTE ..

———-

Domnu-l câine

În ultimele zile se tot discută de cazul persoanei care a fost atacată in Bucuresti de câini,(maidanezi sau nu) de unde i-sa tras şi decesu.

Vâd pe la televizor tot fel-ul de invitaţi de la protecţia animalelor ,de la primari, care işi dau cu părerea cum să adune câini, cum să scape de ei.Cel mai simplu să nu fie chinuiţi prin te miri ce ţarcuri,si mai de grabă înpuscaţi. Dar nimeni văd că nu are curajul să pronunţe acest cuvânt,dar când e vorba de alte animale trebuie asomate, etc…    Nu ştiu de ce câini au devenit in România un brend naţional? Tot român-ul fie el la bloc, vilă sau casă are câte o javră, pe care o înplimbă pe stradă asa ca ceva de mare preţ. Dacă mergi pe stradă vezi mai multi cu câinele decât cu copil-ul de mâna.  Cred că guvern-ul trebuie să pună un impozit pe câine, si precis ar aduce ceva venit la buget. Bani s-ar aduna şi din punerea la plata cheltuelilor de întretinere a acestor javre. Dacă stat-ul cheltueşte o gramadă de bani să-i adune şi să-i hrănească, de ce să nu plătească toţi ciobani ăşte’a de câini.  Mergând pe stradă văd câte-o fătucă tânăra cu câte un câinoc de lesă, o cară câinele pe ia, decât ia pe câine.  Şi mă întreb ce părinţi proşti trebuie să lase o aşa fata tânară să plimbe un câine, în loc să o înveţe alte lucruri folositoare în viaţa.  Nu mai spun ca umblă şi cu punga după ia, să adune fecalele  la câine.  Şi stau si ma întreb ca prostu! am ajuns noi la asa o civilizaţie de mare la care nici străbuni noştri nu visau?  Probabil că Bunici si Străbunici noştri nu au dus-o asa bine că nu au stat cu câinele în casă.  Oare acum câinele a ajuns un domn, si patruped-ul de-l duce de lesă, o javră omanoidă?  Omul preistoric a înblanzit animal-ul să-l ajute la vânătoare, dar nu cred că atunci sa gândit că omu-l modern, o să devină sluga animalului şi o să se culce cu el în pat.

Dacă s-ar face un sondaj cred că majoritatea persoanelor trecute de a-doua tinereţe, au câte un câine în casă. OARE DE CE???    Ham..Hamm…